26 octombrie 2016

Stonehenge in Armenia: Inexplicabilul observator astronomic vechi de 7500 de ani







Armenia este o tara plina de surprize arheologice. Este o tara in care apar povesti misterioase la fiecare colt, iar cele mai multe dintre ele inca asteapta sa fie rezolvate.

Zorats Karer este un sit arheologic preistoric cunoscut sub numele de Carahunge, Karahunj sau Qarahunj. Numele Carahunge deriva din doua cuvinte armenesti: car (sau kar), care inseamna piatra si hunge, care inseamna sunet. Astfel, numele Carahunge inseamna Pietrele Vorbitoare.
Situl antic se intinde pe o suprafata de 3 ha si este situat in apropierea orasului Sisian, din provincia Syunik, fiind adesea numit ''Stonehenge-ul armean''.


Potrivit cercetatorilor, Zorats Karer ar putea fi unul din cel mai vechi observator astronomic din lume si este cu cel putin 3500 de ani mai vechi decat Stonehenge-ul britanic.

Situl a fost redescoperit in 1984 de catre o echipa condusa de Onik Khnkikyan. Dupa cateva luni de cercetare, Khnkikyan a concluzionat ca situl Zorats Karer ar trebui sa fie un observator. Mai mult decat atat, cu timpul, arheologii, astronomii si astrofizicienii armeni au constatat ca exista in apropiere cel putin alte doua situri antice importante pentru astronomia preistorica: Angeghakot si Metzamor.

In anul 1994, Zorats Karer a fost analizat pe larg de catre profesorul Paris Herouni. Expeditiile sale au relevat o mare cantitate de informatii fascinante despre sit. El a ajuns la concluzia ca monumentul are o vechime de cel putin 7500 de ani sau chiar mai mult.


Echipa sa a numarat 223 de menhiri, care au dimensiuni intre 0,5 si 3 metri inaltime si cantaresc pana la 10 tone. Aproximativ 80 dintre stanci sunt inzestrate cu un orificiu circular, ceea ce i-a determinat pe arheologi sa ajunga la concluzia ca acesta ar putea fi un observator astronomic. Se presupune ca 17 dintre acesti menhiri serveau la observatii asupra rasaritului si apusului soarelui, iar alti 14 la acelea ale lunii.



Cercetatorii sunt aproape siguri ca situl a avut cel putin doua scopuri: ritualic si stiintific. Ei au masurat, de asemenea, longitudinea, latitudinea si deviatia magnetica a sitului. Cercetatorii au creat, de asemenea, o harta topografica a constructiei megalitice monumentale. Ei au descoperit, de asemenea, o colectie de mai multe obiecte astronomice impresionante si unice.


Artefactele descoperite la situl Zorats Karer sunt acum expuse intr-un mic muzeu local. Cercetatorii cred ca situl detine inca multe secrete. Din cauza lipsei de fonduri, lucrarile de excavatie nu pot continua la fel de intens cum si-ar dori arheologii.